La evenimentul de inaugurare au participat
Dr. Virgil Ştefan Niţulescu, Director general interimar – Muzeul Ţăranului Român, Jean-Baptiste Cuzin, Ataşat de cooperare tehnică, Adjunct al Consilierului de cooperare şi acţiune culturală – Ambasada Franţei în România, muzeografi, cercetători, scriitori, precum şi o parte dintre voluntarii care s-au înscris în proiect. Aceştia au turnat, în prezenţa invitaţilor, o bârnă din hârtie.
Acţiunea lor a fost urmată de lansarea expoziţiei fotografice
„Fundaţia”. Fotografiile, imprimate pe hârtie manuală, surprind voluntarii în diferite ipostaze de lucru. Fundaţia este baza necesară oricărei construcţii. Fundaţia casei din hârtie, deşi invizibilă, este la fel de solidă ca aceea tradiţională. Ea este alcătuita în întregime pe umerii şi de mâinile voluntarilor.
Căsuţa din poveşti este o lucrare realizată integral din pastă de hârtie, obţinută prin prepararea fibrelor de celuloză după reţete tradiţionale. Turnarea pastei în volume puternic presate şi modalitatea de îmbinare a pieselor finite au contribuit la creşterea rezistenţei. Acestă tehnică de presare intensivă permite construirea de locuinţe. Astfel, hârtia reciclată manual poate deveni unul dintre cele mai accesibile materiale pentru realizarea unei case.
Casa este alcătuită din:
- 6 rânduri de bârne, un rând cuprinde câte 5 bârne, în total, 30 de bârne;
- un rând de 5 grinzi suprapuse peste bârne;
- 6 perechi de căpriori, fixate de grinzi;
- 14 scânduri prinse de căpriori;
- 24 de plăci-ţigle, aşezate pe scânduri; măresc rezistenţa ansamblului acoperişului;
- cadrul uşii, format din 4 bârne, generează structura de rezistenţă a faţadei.
Bârnele sunt prinse între ele prin metoda tradiţională de îmbinare, utilizată la construcţia caselor de lemn. Pentru unirea lor au fost folosite 3 kilograme de adeziv de cotor şi peste 300 de cuie de lemn, manufacturate din ramuri căzute sau tăiate la curăţarea copacilor. Piesele au fost decupate cu fierăstrăul şi găurite cu bormaşina astfel încât să se obţină o îmbinare cât mai corectă.
Acoperişul este tratat cu un strat de răşină brută. Celelalte suprafeţe exterioare sunt protejate de umezeala prin aplicarea unei diluţii de răşină. Răşina a fost culeasă din zona muntelui Vulcan, de pe brazi şi molizi, iar pentru folosire, a fost topită sau fiartă în apă.
Podiumul, pe care este amplasată casa, este făcut din scânduri şi bârne, sortate din deşeuri de lemn, postate pe două doage groase. În acest fel, construcţia poate fi amplasată pe suprafeţe neregulate şi are un punct de rezistenţă minimă controlată, prin atributul de mişcare permisivă a întregului ansamblu.
Construcţia este parţial tencuită pe interior, cu pastă de hârtie încleiată, de culoare galbenă, cu inserturi de şapte seminţe de flori şi iarbă. Rosturile exterioare sunt chituite cu pastă de hârtie. Podeaua este nivelată cu un strat de hârtie albă, cu inserturi de seminţe de flori, ce pot să germineze în funcţie de temperaturi.
Toate piesele au în compoziţie o ţesătură de sfori şi fibre de cânepă, care le măreşte rezistenţa mecanică. O parte dintre ele conţin inserturi de mătase roşie, petale de tei şi fire de iarbă.
Date tehnice
- Dimensiunile casei: 130 cm lăţime/180 cm lungime/155 cm înălţime.
- Au fost turnate 96 de piese, din care s-au folosit 89.
- Volumele sunt presate cu o putere de 5-12 tone.
- Piesele au aceleaşi dimensiuni: 86/16 cm. Diferă numai grosimea lor, în funcţie de necesităţile avute.
- Plăcile acoperişului au 50/50 cm, cu o grosime ce variază între 1,5–3 cm.
- Podiumul este de 160/210/30 cm.
- O bârnă are grosimea între 8-12 cm. Pentru turnarea ei se folosesc aproximativ 5 kg de deşeuri de hârtie. Greutatea unei bârne ude este de aproximativ 15 kg, uscată având între 7-10 kg.
Casa din hârtie are o greutate totală de aproximativ 500 de kilograme. Timpul de lucru a fost de 5 luni, echipa
Atelierului de Carte fiind completată de 53 de voluntari. Cinci dintre ei au venit constant în programul de voluntariat al proiectului. Diverse companii şi peste 100 de persoane au donat 5 tone de deşeuri de hârtie, din care au fost reciclate aproximativ 900 de kilograme. Restul cantităţii va fi folosit în proiectele care vor continua acest experiment:
Casa Cărţilor şi construcţia unei case de dimensiuni reale, cu structură de rezistenţă complexă.
Declaraţii de presă
Dr. Virgil Ştefan Niţulescu, Director general interimar, Muzeul Ţăranului Român
„Ca mai toate naţiunile contemporare, românii au trecut prin epoca lor de aroganţă faţă de natură. Credeam că îi suntem superiori (şi asta, înainte ca Stalin să rostească celebra lui sentinţă
omul va învinge natura ), credeam că putem să ne izolăm de ea în turnurile noastre din oţel şi beton.
Apoi, am devenit mai umili. Am învăţat umilinţa, atâta cât am învăţat-o, atunci când am înţeles, greu şi încet, că, dacă vrem să avem un viitor pe această planetă, trebuie să respectăm mediul în care trăim, că nu noi suportăm mediul, ci natura ne suportă pe noi.
Muzeul Naţional al Ţăranului Român a avut norocul să fie născut, să fie făcut, de un grup de oameni care s-au aplecat cu pioşenie, cu respect, nu numai faţă de ţăran, ci şi faţă de tot ceea ce reprezintă natura în care satul românesc s-a dezvoltat. Cu acelaşi respect, muzeul nostru încearcă (după micile noastre puteri) să întoarcă omul contemporan către natură şi către un mod de trai cât mai apropiat de simplitatea indusă de piatră şi de materialele organice. Asta nu înseamnă că trebuie să ne întoarcem la bordeie şi colibe, ci că trebuie să experimentăm (tehnologia ne permite, azi) căile unui model de dezvoltare durabilă, în acord cu ritmurile naturii şi nu împotriva ei.
Proiectul Căsuţa din poveşti. Fără mistrie. Numai apă şi hârtie. este un exemplu recent al acestui efort continuu. Începem cu o căsuţă. Vom continua, poate, cu o casă. Nu vom putea locui în ea. Dar ne va da de lucru minţii, pentru punerea temeliei unui alt mod de viaţă: mai aproape de fiinţa noastră adevărată (ascunsă, acum, printre hârtiile de birou şi cărora încercăm să le dăm, şi prin proiectul nostru, o a doua viaţă) şi, poate, de viitorul nostru.”
Răzvan Supuran, Hârtier, Atelierul de Carte, Muzeul Ţăranului Român
„Mult mai greu a fost decât îmi imaginasem; mult mai bine a ieşit decât credeam că se poate. Le mulţumesc celor care ne-au ajutat, celor care au lucrat. Cu har interior, imposibilitatea de a aşeza hârtia în forme – formele, una peste alta şi deasupra - a fost desfăcută şi zidită a fost şi această lucrare. Cu răşina în păr, căsuţa din măr şi crucea la răspar. Pe drumul înainte se întrezăreşte deja fundaţia unei case din realitatea noastră.”
Anamaria Bogdan, Manager Comunicare, MaiMultVerde
„Căsuţa din hârtie este un exemplu concret de refolosire a resurselor. Dacă până acum vorbeam despre reciclarea hârtiei pentru a contracara defrişările şi utilizarea lemnului pentru producerea hârtiei, acum vedem că hârtia la care renunţăm destul de uşor se poate transforma în materialele necesare realizării unei case. Soluţia oferită de Atelierul de Carte nu este doar ingenioasă, ci şi o dovadă de dezvoltare şi utilizare durabilă a resurselor.”
Corina Vasile, Director Relaţii Publice, Raiffeisen Bank
„Am ales să susţinem acest proiect pentru polivalenţa sa. El îmbină cu succes creaţia artistică, responsabilizarea faţă de mediul înconjurător şi voluntariatul, aducând în atenţia publică meşteşuguri ce nu ar trebui uitate. Pentru publicul din România este un exemplu de bună practică pentru că a adus împreună, pentru un scop comun, instituţii de stat, companii şi organizaţii non guvernamentale. Ne dorim ca această căsuţă de hârtie să reprezinte un punct de reper pentru alte proiecte de acest gen."
Ovidiu Buluc, Director General, Farmexim S.A.
„Suntem fericiţi că am avut oportunitatea de a susţine acest proiect social unic şi extrem de important pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. Căsuţa din Poveşti este mai mult decât o realizare deosebită, este o promisiune de salvare făcută mediului înconjurător. Reciclarea hârtiei trebuie să devină un act reflex pentru fiecare dintre noi.
Farmexim a mai susţinut, de-a lungul timpului, demersuri similare, unul dintre cele mai importante fiind chiar proiectul intern de reciclare a hârtiei, Reciclează pentru sănătate!, iniţiat în 2009, în cele 3 companii ale grupului: Farmexim, Help Net şi Green Net. În fiecare birou din sediul central există coşuri de plastic speciale pentru hârtie, iar angajaţii au fost informaţi despre importanţa acestui proces, astfel încât demersul se bucură de un real succes.”
Voluntari
Roxana Sahanagiu, 22 ani, studentă la Masteratul de Teoria şi Practica Editării
„În căsuţa de hârtie locuim în primul rând noi, cei care am construit-o pas cu pas şi apoi voi, cei care o priviţi, vă minunaţi şi vă gândiţi, măcar pentru o clipă, că v-ar plăcea să fiţi copii, să fiţi mici şi să priviţi lumea din interiorul ei.”
Ioana Coman, 19 ani, Târnăveni
„Atunci când am auzit despre un asemenea proiect de reciclare, m-am gândit: Uau, îi mai pasă cuiva în ţara asta!, aşa că m-am alăturat echipei din Bucureşti la ridicarea căsuţei din file de poveste. Experienţa mea, deşi scurtă, a fost benefică şi a devenit chiar prilej de reflecţii poetice - atunci când se ivea câte un zâmbet în găleata în care rupeam hârtiile pentru a le recicla.”
Andrei Tǎnase, 24 ani, Asistent cercetare biochimie
„O căsuţă de hârtie
Pentru mine, pentru tine, pentru noi.
Pentru copiii din voi,
Pentru idei pline de fantezie.”
Note pentru jurnalişti
1. Ambasada Franţei în România sprijină ONG-urile care au ca domenii de activitate:
- acţiuni în vederea promovării şi respectării drepturilor omului şi a amelioriării coeziunii sociale
- susţinerea dezvoltării regionale şi rurale şi punerea în aplicare a unor politici coerente în domeniul protecţiei mediului, urbanismului şi patrimoniului
În 2010, Ambasada Franţei a colaborat cu ONG-uri, participând la ONG-Fest (Bucureşti, mai 2010) şi susţinand 18 proiecte inovatoare ale societăţii civile în domeniul educaţiei pentru mediu, al urbanismului şi patrimoniului.
2. Muzeul Ţăranului Român se înscrie în familia europeana a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Este un muzeu naţional, patronat de Ministerul Culturii. Posesorul unor colecţii de obiecte deosebit de bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric, în stil neo-românesc, practica o muzeografie cu totul aparte, care i-a prilejuit în anul 1996 onoarea atribuirii trofeului EMYA - European Museum of the Year Award. Prin expoziţiile temporare şi colecţiile sale vechi, dar şi recente, prin târgurile sale deja tradiţionale şi promovarea „produselor ţăranului român”, prin activităţile sale cu copiii şi, în curând, cu vârstnicii, prin diversitatea acţiunilor sale culturale (lansări de carte şi dezbateri, concerte şi filme antropologice, colocvii şi seri culturale etc.), Muzeul Ţăranului Român încearcă să se păstreze permanent în actualitate.
3. Atelierul de Carte este un proiect demarat în anul 2002 de Răzvan Supuran pentru revitalizarea şi conservarea unui meşteşug ce stă la fundamentul culturii universale, pentru promovarea unui tip de cultură originară, pentru o bibliotecă publică realizată tradiţional. În 2005, Atelierul de Carte se mută la Bucureşti şi participă la diferite evenimente: expoziţii, târgurii, licitaţii. Într-un continuu iureş al creaţiei, Răzvan experimentează tehnici de instalaţie şi colaj între hârtia manuală şi alte tipuri de materiale (lemn, fier, pânză etc.) şi definitivează reţete pentru sculptură, mulaj şi turnare. Din 2008, Atelierul de Carte începe parteneriatul cu Muzeul Ţăranului Român: integrarea hârtiei manuale în sala Hrana (proiectul Horia Bernea), pornirea seriilor de cursuri de hârtie manuală, legătorie şi tipar manual, decorarea cabinei de proiecţie cu hârtie manuală şi lemn.
4. Asociaţia MaiMultVerde, organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi de protecţie a mediului, are misiunea de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. În primii doi ani de funcţionare, 2008 şi 2009, MaiMultVerde a lucrat cu peste 11.000 de voluntari, a plantat 383.700 puieţi, a strâns 262 de tone de deşeuri, a deschis primul centru de închiriat biciclete din Bucureşti, Cicloteque, a derulat două campanii naţionale de informare şi educaţie şi a organizat prima gală de strângere de fonduri pentru proiecte de mediu, Gala Verde. Bugetul MaiMultVerde în primii doi ani a depăşit 1.800.000 de euro. Fondurile au fost obţinute din sponsorizări oferite de marile companii din România.
5. Raiffeisen Bank susţine proiecte de responsabilitate comunitară în cinci direcţii strategice: artă şi cultură, educaţie, mediu, sport şi social. Aşa cum o spune şi sloganul, este cea mai importantă valoare a noastră. Credem că succesul nostru este strâns legat de bunăstarea comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea. În domeniul artă şi cultură ne propunem să susţinem şi să promovăm proiecte ale artiştilor români.
6. Farmexim S.A. este prima companie de import şi distribuţie de medicamente înfiinţată în România, în anul 1990. Cu profesionalism şi implicare, organizaţia şi-a consolidat, de-a lungul timpului, parteneriate strategice cu peste 250 de furnizori locali şi externi, asigurând necesarul de medicamente, dintr-un un portofoliu de peste 5.000 de produse, unui număr de aproximativ 3.000 de farmacii şi 350 de spitale, din întreaga ţară. Compania deţine una dintre cele mai performante reţele naţionale de distribuţie, toate cele 11 depozite regionale, precum şi depozitul central din Bucureşti funcţionând în conformitate cu standardele internaţionale Good Distribution Practice, iar livrarea medicamentelor fiind asigurată, cu promptitudine, de cele peste 100 de autoutilitare din modernul parc auto. Organizaţia a înregistrat, la finalul lui 2009, o cifră de afaceri de 170 de milioane de Euro, fiind astfel în topul celor mai importante 4 companii de profil din România, cu o cotă de piaţă de aproximativ 8%, pe segmental retail. La aniversarea primilor 20 de ani de performanţă, FARMEXIM îşi asumă continuarea misiunii de a împlini aspiraţia oamenilor la o viaţă mai sănătoasă, prin servicii de înaltă calitate, respect, profesionalism şi implicare în comunitate.
Contact
Iuliana Bălan, Specialist PR, Muzeul Ţăranului Român, 021 317 96 60, info@muzeultaranuluiroman.ro
Răzvan Supuran, Hârtier, Atelierul de Carte, 0728 516 800, atelieruldecarte@fiiverde.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu